Cauta:

LUCRARE DOCUMENT - Radiografia Baia Mare de altădată a ajuns la episodul doi - GALERIE FOTO

Categorie: Social | Autor: Cătă ŢINEGHE | (17 februarie 2017, 13:09)

Sala de conferinţe a Bibliotecii Judeţene “Petre Dulfu” din Baia Mare a fost plină până la refuz joi, 16 februarie. Motivul l-a constituit incursiunea în istoria municipiului Baia Mare, oferită prin intermediul lansării celui de-al doilea volum al lucrării “Baia Mare de altădată”.

Proiectul Baia Mare de altădată (1945 - 1989) a demarat în anul 2006 şi este derulat de cotidianul Glasul Maramureşului. În cei zece ani, au fost publicate circa 800 de articole, în rubrica săptămânală intitulată “Retro”. Volumul lansat joi a venit firesc după primul, lansat în anul 2014. Cea de-a doua parte a proiectului însumează articolele apărute în “Glasul” în intervalul 2013 - 2015. Materialele sunt semnate de redactorii responsabili de pagină, respectiv Cătă Ţineghe, Dragoş Hojda, Ionuţ Horoba, Ioan Buda Ţeţu, Ioana Nicolescu, Dragomir Ignat, Alexandra Cel Mare - Irimie sau de către alţi redactori, Alina Andreica, Alina Talpoş, Anca Mikloş, Lavinia Codruţa Radu. Textele au fost structurate de către coordonatorul lucrării, Dorin Ştef, în mai multe capitole - unele, păstrate din prima parte, Primii ani de comunism, Construcţia oraşului Baia Mare, Anii de şcoală, Timpul liber, Sărbători în comunism, Ceauşescu. Partidul. Securitatea, Stil de viaţă, Raţionalizarea, Revoluţia din decembrie 1989, altele, noi, precum Locuri de muncă sau Evenimente. Faţă de prima parte a proiectului, a fost inserată o rubrică generoasă de Fotografii de ieri şi de azi. Responsabil pentru toate imaginile în oglindă a fost Florin Puşcaş. Trebuie să menţionăm aportul deosebit primit din partea Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie în ilustrarea textelor. Imaginile din perioada socialistă utilizate provin din colecţia instituţiei, dar şi din colecţii personale. De asemenea, să menţionăm la culegere pe Adriana Costin, la corectură pe Giorgia Stan şi Ioana Tarţa, cap limpede pe Monica Antal şi la tehnoredactare pe Adina Pop.

# O istorie orală a municipiului Baia Mare

Au luat cuvântul atât coordonatorul proiectului, Dorin Ştef, directorul Tipografiei Eurotip, Pamfil Godja, Viorel Rusu, directorul Muzeului de Istorie şi Arheologie, dar şi o mulţime de participanţi la eveniment. “Nu ne-am propus o abordare monografică a perioadei cercetate. Aspectele edilitare, administrative, sociale, politice şi culturale au fost consemnate mai degrabă în funcţie de sursele pe care le-am avut decât după un plan sistematic, editorial. Structura cărţii s-a conturat abia în faza de selecţie a materialelor jurnalistice. De asemenea, această lucrare nu are un caracter ştiinţific. Cei care vor căuta aici documente istorice, acte păstrate prin arhive prăfuite şi un vast aparat critic, însoţit de liste bibliografice, vor fi dezamăgiţi. Cu toate acestea, “Baia Mare de altădată” nu este o carte de ficţiune. Ea surprinde starea de spirit pe care au trăit-o românii, în speţă băimărenii, în timpul dictaturii comuniste. Este un demers jurnalistic. Este o poveste romanţată a anilor de după al Doilea Război Mondial, când România s-a aflat sub regim comunist. Este o colecţie de mărturii ale celor care au trăit şi au suferit în acea perioadă, spuse şi înregistrate la o distanţă de un sfert de secol”, a punctat Dorin Ştef. Acesta a mai precizat şi că “generaţia de mâine, care va învăţa la şcoală despre caracterul opresiv al regimului comunist, va fi surprinsă să constate că din paginile cărţii nu răzbate suferinţa”. Dorin Ştef a menţionat un lucru important - faptul că lucrarea este, înainte de toate, “o istorie orală”.

# Transformarea oraşului, prin ochii martorilor şi jurnaliştilor

Pentru directorul editurii Eurotip, Pamfil Godja, a fost o zi specială. Lucrarea - document a fost lansată chiar de ziua acestuia. Pamfil Godja a vorbit despre faptul că proiectul “Baia Mare de altădată” este unul de suflet pentru el. Iar, pentru că a editat primul volum în condiţii reuşite, a dorit să editeze şi pe cel de-al doilea. Viorel Rusu, directorul Muzeului de Istorie şi Arheologie Baia Mare a punctat faptul că un astfel de proiect este mai uşor de construit de către o echipă de jurnalişti, întrucât ei sunt în măsură să recupereze istoria orală a unui oraş. Florin Puşcaş a menţionat faptul că unele fotografii în oglindă nu s-ar fi putut realiza fără aportul băimărenilor care i-au deschis uşa locuinţei, pentru a-l lăsa să imortalizeze anumite zone ale municipiului, în scopul de a evidenţia transformarea lor.

# Un proiect de suflet

E greu de descris ce înseamnă acest proiect din perspectiva unui tânăr care la Revoluţia din 1989 avea doar câţiva ani. Fiecare discuţie cu un interlocutor a însemnat mirare. Fiecare informaţie nouă a îmbogăţit bagajul de cunoştinţe despre cum arăta municipiul Baia Mare. E fascinant să descoperi cum arăta zona blocului în care locuieşti. E fascinant să descoperi cum cartierul tău a prins contur. E interesant, totodată, să afli lucruri pe care nu le bănuiai despre perioada istorică a părinţilor şi bunicilor tăi. Cum era traiul de zi cu zi, cum dreptul la o opinie era cenzurat, cum erai nevoit să suporţi câte o pană de curent pe zi. De fapt, întreaga experienţă de a documenta subiecte “retro” îţi dezvăluie un peisaj pe care nu l-ai fi cunoscut. E, parcă, un film nou, despre o perioadă istorică despre care nu ai ştiut prea multe. Am descris “Baia Mare de altădată” un “proiect de suflet”, întrucât, să cunoşti oraşul în care te-ai născut şi crescut e un drept al oricărui cetăţean. Ar fi îmbucurător ca generaţiile care vin să aibă parte de cursuri în şcoli cu privire la istoria locală. Poate, în vreun fel, chiar dacă este o istorie orală, informaţiile le-ar putea contura urmaşilor noştri o imagine mult mai clară asupra trecutului.

Galerie foto - Stefan SELEK, Florin PUŞCAŞ, Dragomir IGNAT

Galerie:
Categoria de subiect: lucrare document; radiografie; baia mare de altadata; volumul II; baia mare maramures
Adaugati un comentariu: