Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Maramureș aduce în atenția specialiștilor din domeniul protecției copilului și asistenței sociale publicarea primelor Instrucțiuni privind detectarea proactivă a situațiilor de trafic de minori, elaborate de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), în parteneriat cu Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), UNICEF România și Asociația eLiberare.
Documentul reprezintă un instrument practic destinat profesioniștilor care lucrează direct cu copiii, oferind un cadru unitar pentru identificarea timpurie a situațiilor de risc și pentru intervenția promptă, centrată pe interesul superior al copilului.
Noile instrucțiuni răspund unor întrebări esențiale cu care se confruntă specialiștii în activitatea de zi cu zi: cum pot fi recunoscute semnele timpurii ale riscului de trafic de persoane în cazul unui copil, cum pot fi abordate discuțiile într-o manieră care să evite retraumatizarea și care sunt pașii ce trebuie urmați imediat după identificarea unei situații de risc.
Printre principalele elemente introduse de acest mecanism național se numără:
utilizarea unor chestionare standardizate pentru evaluarea riscului;
observarea sistematică a indicatorilor comportamentali, emoționali și sociali;
clasificarea nivelului de risc în funcție de vulnerabilitățile identificate;
stabilirea unor pași clari de intervenție pentru fiecare nivel de risc;
referirea cazurilor către mecanismele naționale competente atunci când sunt identificate situații cu risc ridicat de trafic de minori.
Prin promovarea acestor instrumente, DGASPC Maramureș își reafirmă angajamentul pentru consolidarea capacității profesioniștilor din sistemul de protecție a copilului de a identifica din timp situațiile de vulnerabilitate și de a interveni eficient pentru prevenirea exploatării și traficului de minori.
Protejarea copiilor presupune colaborare instituțională, intervenție coordonată și utilizarea unor instrumente moderne de evaluare și prevenție. Implementarea unor practici unitare contribuie la creșterea capacității sistemului de protecție a copilului de a răspunde rapid și adecvat în fața unor riscuri complexe.
